PETRE P. PANAITESCU

 

S-a născut la Iași în anul 1900. Doctor în litere și istorie, conferențiar, profesor, membru corespondent al Academiei Romane, mare cercetător specializat în slavistică. Studii secundare la București și Iași, superioare la București (1918-1922), Cracovia, Lwow și Varșovia (Polonia) 1923-1924, continuate la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses din Paris (1924-1926). Doctor în litere și istorie în anul 1925.

Conferențiar universitar (1927-1932) și profesor de istoria slavilor la Universitatea din București (1932- 1941). Profesor de Paleografie slavă la Școala de Arhitectură din București (1927-1934). Membru corespondent al Academiei Romane din anul 1934.

Directorul ziarului Cuvântul (ziar al Mișcării Legionare) după reapariția acestuia la 14 Octombrie 1940 și Rector al Universității București în cadrul Statului Național-Legionar.

De la 1 martie 1941 este internat în lagăr de regimul Antonescu, punând capăt carierei sale universitare.

Comuniștii îl arestează între anii 1953-1954 și apoi în 1957.

Este forțat, sub teroare și amenințări constante la viața sa de către agenții securității, să colaboreze cu noile autorități. Cele câteva lucrări apărute în aceasta perioadă, sunt grosolan trecute prin serviciul de cenzură comunistă înainte de a fi publicate.

Decedat la 14 Noiembrie 1967, București.

 

OPERA

Contribuții la o biografie a lui Bălcescu, București, 1923, 160 pag.

Planurile lui Ion Câmpineanu pentru unitatea națională a românilor. Legaturile lui cu emigrația polonă, Cluj, 1924.

Un manuscript al Efemeridelor lui C-tin Caragea Banul (studiu extras din Buletinul Comisiei Istorice, Vol. III, 1924, pag. 113-220), București, 1924.

Chlop w Zyciu spoleczmen i artysstycznem Rumnuji, Cracovia, Polonia, 1924.

Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor G. Ureche si M. Costin, Academia Română, București, 1925, 226 pag.

Nicholas Spathar Milescu (I), în Gamber, Paris, pag. 35-180; (II), în Melanges de l'école roumaine en France, Paris, 1925.

L'influence de l'oeuvre de Pierre Mogila, archeveque de Kiev dans les Principautes Roumaines, Paris, 1926, 95 pag.

Emigrația polonă și revoluția româna de la 1848. Studii și documente, București, 1929, 136 pag.

Călători poloni în țările române, București, 1930, 272 pag.

Politica culturii (în colaborare), Editura Institutul Social Român, București, 1931.

Alexandru cel Bun domnul Moldovei (1400-1432), În Tinerimea Română, (LI) 1932 (3).

Alexandru cel Bun. La cinci sute de ani de la moartea lui, București, 1932, 58 pag.

Corespondența lui Constantin Ipsilanti cu guvernul rusesc (1806-1810). Pregătirea eteriei și a renașterii politice românești, București, 1933, 125 pag.

Mihai Viteazul, București, 1936, 269 pag.

Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, București, 1936, 177 pag.

În jurul lui Mihai Viteazul. Răspuns D-lui N. Iorga, Tip. Monitorul Oficial, București, 1937.

Documentele Țării Românești. Documente interne (1369-1490), Vol. I, Editura Fundația Regele Carol I, București, 1938, 402 pag.

Cum au ajuns Bucureștii Capitala Țării?, Tip. Monitorul Oficial, București, 1938.

Mircea cel Bătrân și suzeranitatea ungurească, Tip. Monitorul Oficial, București, 1938.

Documente slavo-romane în Sibiu (1470-1653), Tip. Monitorul Oficial, București, 1938.

Lucrările de seminar, Tip. Bucovina, București.

Nicolae Bălcescu – Scrieri istorice (comentarii pe marginea lor), Editura Scrisul Românesc, Craiova, 228 pag.

Pribegia lui Constantin Șerban Basarab și a lui Ștefan Petriceicu și testamentele lor, în Memoriile Secției Istorice a Academiei Române, Tip. Monitorul Oficial, București, 1939.

Octoihul lui Macarie (1510) și originile tipografiei în Țara Românească, Tip. Cărțile Bisericești, București, 1939.

Mircea cel Bătrân, București, 1944, 363 pag.

Interpretări românești. Studii de istorie economică și socială, București, 1947, 257 pag.

Grigore Ureche – Letopisețul Țării Moldovei, București, 1955.

Viața feudală în Țara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), București, 1957, 559 pag. (în colaborare).

Miron Costin - Opere, București, 1958, 534 pag.

Dimitrie Cantemir. Viața și opera, București, 1958, 266 pag.

Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei, Vol. I, București, 1959, 406 pag.

Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova. Orânduirea feudală, București, 1964, 282 pag.

Istoria literaturii române, Vol. I, București, 1964.

Introducere în istoria culturii românești, București, 1969, 398 pag.

Colaborator la Istoria României, Vol. II-III, București, 1962/1964.